vineri, 24 aprilie 2009
PRIETENIA
“Prietenia este rodul timpului, ii trebuie ani sa se coaca, in timp ce dragostea este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna”.(G.Garibaldi)
“Prietenia precede dragostea, apoi o imbogateste” (Marin Preda).
“Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste! ”.
prietenia..e cutitul care taie dar sange nu curge...e floarea care nu miroase...ingerul care moare in bratele tale...e durerea sufletului cand nu mai e..asta e prietenia tradata,pierduta...prietenia uitata,lasata in urma de ei...de el...dar iubiti prietenia..nu traiti cu adevarat daca nu aveti prieteni..viata voastra e goala fara prieteni..gasiti-va prieteni...dar numai din cei adevarati...si pretuiti secundele cu ei...visele voastre nu vor mai fi inghetate...va fi doar cer senin in voi...fiti prieteni...
Un adevarat prieten este acea persoana care te accepta asa cum esti si te pretuieste fara sa aiba pretentia de a obtine beneficii din partea ta. Un prieten adevarat se bucura alaturi de tine atunci cand ai succes si nu te critica atunci cand gresesti.
Prietenia se masoara doar in amintiri,voie buna,liniste si iubire...prietenia inseamna iubirea suprema, cel mai valoros lucru, cea mai deschisa comunicare...adevarul cel mai sever,cel mai sincer sfat si cea mai mare comuniune de ganduri de care sunt capabili femeile si barbatii.
Temelia adevaratei prietenii este incredere!
vineri, 20 martie 2009
vineri, 20 februarie 2009
joi, 15 ianuarie 2009
Craciunul
În România, Crăciunul este precedat de un post ce se întinde pe şase săptămâni, de pe 15 noiembrie, până pe 24 decembrie. În timpul postului, este interzis consumul de carne, ouă şi lapte. Pe 20 decembrie, de Ignat, oamenii sacrifică porcul şi pregătesc produsele specifice de Crăciun, pentru ca pe 25 să aibă pe masă bucatele tradiţionale - sarmale, cozonac, caltaboş sau piftie.
Obiceiurile diferă de la o zonă la alta. În satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este încă legat de ritualuri populare vechi, obiceiul de a oferi daruri avându-.şi originile într-o legendă pe care numai bătrânii o cunosc. În satul Harpia, oamenii cred că, pentru a avea sănătate şi belşug în anul care vine, prima persoană care le calcă pragul de Crăciun trebuie să fie un bărbat, iar masa trebuie să stea întinsă toată noaptea.
Un obicei care se păstrează bine în satele româneşti este cel al colindatului. În unele sate, mesajul colindătorilor este legat de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor.
În unele sate, se obişnuieşte ca cel mai în vârstă membru al familiei să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Aceştia cred că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.
În unele zone, în Ajunul Craciunului, gospodarii strâng din sat tot ce au împrumutat. În Mehedinţi, spre exemplu, părinţii pun copiilor bănuţi în buzunare de pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat.
Tot în Ajun, pâinea se aşeaza sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar, sub faţa de masă, se pune pleava de grâu pentru a aduce belşug, potrivit biserica.org.
Pentru lingvisti, termenul "Crăciun" este unul controversat. Unii spun că provine din latinescul "creationem" ("creaţie, naştere").
Altii cred că este vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei, în timp ce alţii spun că ar veni din slavă. Termenul "Crăciun" are în limba română cel puţin opt sensuri.
Insa cuvantul este mai simplu de explicat decat sunt traditiile. In fiecare zona a Romaniei exista un mod specific de a intampina si sarbatorii Craciunul.
DATINI SI OBICEIURI
Ruginoaasa este o comuna din judetul Iasi care se afla intre Targu Frumos si Pascani.
In aceasta comuna o traditie veche ii intarata pe tinerii din sat ca in ziua de 31 decembrie, dimineata, sa se bata pentru suprematie si antietate in anul ce urmeaza. Acestia fac doua grupuri Deleni si Valeni si incep sa se bata cu bate. Acestia au in cap o masca care nu el pertmite lovirea directa astfel incat nu sunt victime cu traumatisme craniene.